Cum sa Va Prelucrati Ideea

Dragar Susan,

Am apreciat felul in care revista voastra a scris de curand despre CureViolence. O abordare epidemiologica pentru punerea capatului unui conflict este un raspuns fascinant la violenta urbana, si voi continua sa urmaresc subiectul pe masura ce evolueaza.

As dori sa scriu un articol care examineaza un alt model, care de data aceasta origineaza in partea de est a orasului Los Angeles sub coordonarea unui preot iezuit, parintele Greg Boyle. In loc sa vada violenta drept o boala, dupa cum fac doctorul Gary Slutkin si cu echipa lui in privinta lui CureViolence, parintele Greg Boyle o vede drept un imperativ cultural. Fara “rampe de iesire,” dupa cum le numeste el, sub forma unor locuri de munca, capacitatea de gestionare a emotiilor, s.a.m.d., tinerii care cresc inconjurati de violenta au putine alternative la a se implica in ea. Industriile Homeboy opereaza pornind de la premiza ca nu este suficient sa “intrerupem” violenta, ci sa, in esenta, inlocuim puterea sa cu o proiecte care se axeaza pe afirmarea vietii in mod pozitiv.

Acesta este programul cel mai mare din tara dedicat reabilitarii fostilor membri ai unei bande, ajutand mai mult de 12,000 de oameni in fiecare an. Organizatia sustine ca este nevoie in jur de 20,000 si 44,000 de dolari pentru a oferi o gama intreaga de servicii si educatie pentru un tanar; in contrast, costurile pentru detentia juvenila a unei persoane in tinutul Los Angeles-ului variaza intre 100,000 si 150,000 de dolari.

In ciuda a ceea ce par a fi 25 de ani de interventii de succes, Industriile Homeboy au avut probleme privind atragerea de fonduri in ultimii ani. As dori sa examinez cauzele acestui fapt, si de asemenea sa investighez limitarile locale ale acestui model, care nu par sa fi fost explorate deloc.

Astept sa aud parerea ta despre aceste idei.

Jane